Înscrieţi-vă la newsletter şi veţi fi la curent cu ultimele informaţii publicate.

Inchide

Trimite unui prieten

Înființarea adminstrației

Exportă PDF - Înființarea adminstrației Tipăreşte pagina - Înființarea adminstrației Trimite unui prieten - Înființarea adminstrației

Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei (APNMR) s-a înfiinţat în luna mai, anul 2004. Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor -actualmente Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în calitate de autoritate publică centrală care răspunde de mediu, a încredinţat pe bază de contract de administrare Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva, pentru o perioadă de 10 ani, respectiv 2004-2014.
Ca urmare a acestui fapt, Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei a fost stabilită în localitatea Rodna, judeţul Bistriţa - Năsăud, iar la Borşa - judeţul Maramureş, s-a înfiinţat un Punct de lucru, în scopul monitorizării eficiente a acestei arii protejate atât din partea nordică, cât şi din partea sudică.


Începând cu data de 01 iulie 2009 a fost finalizată procedura de înregistrare a RNP-Romsilva Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei R.A. ca unitate cu personalitate juridică, conform prevederilor HG nr. 229/2009, privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva. Astfel, în prezent, Administraţia parcului este o filială a RNP-ROMSILVA, fiind totodată eligibilă pentru accesarea fondurilor europene.

În perioada 23 mai 2014-18 noiembrie 2014 RNP-Romsilva Administrația Parcului Național Munții Rodnei R.A. (APNMR) a funcționat în baza Contractului de Administrare Provizorie încheiat între RNP-Romsilva nr. 49/23.05.2014 și APNMR (valabil pentru 6 luni).

Din data de 19 noiembrie 2014 APNMR funcționează în baza Contractului de administrare încheiat între RNP-Romsilva nr. 142/19.11.2014 și APNMR (valabil pentru perioada 2014-2024). Acest contract de administrare este guvernat de prevederile Contractului de administrare nr. 5211/AK/08.10.2014//nr. 112/AC/08.10.2014, încheiat între MMSC și RNP-Romsilva.

 

Dată fiind importanţa deosebită a acestui contract de administrare, guvernat de prevederile legislaţiei în vigoare, pentru a contribui la susţinerea implementării politicii europene de mediu în România, APNMR a acordat maximă atenţie în respectarea tuturor obligaţiilor ce le revin, printre cele mai importante fiind:

  • Angajarea personalului din structura administraţiei, format din 18 persoane (conform prevederilor HG 230/2003), după cum urmează: director, economist, şef pază, biolog, specialist în tehnologia informației, responsabil relaţii cu comunităţile şi educaţie ecologică, 12 agenţi de teren (rangeri).
  • Constituirea Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional Munţii Rodnei (CŞ), care este forul științific decizional al administraţiei, compus din 20 persoane-specialişti de marcă în diverse domenii, reprezentanţi ai instituţiilor implicate în managementul ariilor protejate din România. Membrii CŞ se întalnesc anual, în scopul cunoaşterii, analizării punctuale a situaţiei existente şi emiterii avizelor care reglementează, alături de legislaţia în vigoare, toate activităţile de pe raza parcului.
  • Constituirea Consiliului Consultativ de Administrare a Parcului Naţional Munţii Rodnei (CCA), care are în componenţa sa 85 instituţii, înfiinţat în scopul consultării tuturor actorilor implicaţi în activităţile de pe raza parcului (proprietari, administratori, instituţii cu rol de control, pază, supraveghere, cercetare, monitorizare, organizatii neguvernamentale).
  • A fost realizată sigla parcului, prin care s-a urmărit sintetizarea elementelor reprezentative de pe raza parcului: creste înalte, păduri, lacuri glaciare, faună, floră, semnul MAB. Această siglă este omologată şi este folosită de APNMR alături de cea a RNP-Romsilva.
  • S-au achiziţionat dotări corespunzătoare bunei funcţionări a administraţiei: 4 autoturisme de teren, calculatoare, videoproiector, telefoane mobile, aparate foto digitale, GPS-uri, stații de radio-recepție, s-a achiziţionat domeniu pentru pagina web,programe necesare activitatii, echipament de teren. 
  • S-au editat şi difuzat materiale publicitare: broşuri pentru comunităţi locale, pliante pentru turişti, harta turistică a parcului în limbile română şi engleză în colaborare cu Institutul de Geografie Bucureşti, afişe, calendare, brelocuri, şepci, tricouri inscripţionate, ghiduri de specii, monografii, albume foto.
  • S-au colectat date biologice şi speologice din câteva zone de conservare specială şi rezervaţii din interiorul parcului, în colaborare cu specialişti, în vederea elaborării Planului de Management. S-au desfăşurat mai multe campanii de invetariere şi monitorizare a unor grupe de faună (coleoptere, ortoptere, herpetofaună, avifaună, micromamifere, colembole, aranee) cu sprijinul cercetătorilor din instituţii precum: Institutul de cercetări Biologice Cluj Napoca, Institutul de Speologie Emil Racovită Bucureşti şi filiala Cluj, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj, Societatea Lepidopterologică Română, Centrul Focal pentru Monitorizarea şi Conservarea Biodiversităţii, Asociaţia Eco Rodna, Asociaţia Scatiii Anieş etc.
  • A fost elaborat  Planul de management al PNMR, care include şi Regulamentul de organizare şi funcţionare al parcului. Planul de management a fost ulterior armonizat cu prevederile OUG nr. 57/2007, aprobată și modificată cu Legea nr. 49/2011, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
  • Au fost materializate în teren limitele parcului, s-au refăcut marcajele pe traseele turistice, s-au amplasat panouri publicitare la fiecare intrare în parc, panouri informative pe traseele turistice, bariere pentru restricţionarea accesului auto.
  • Au fost realizate 6 trasee tematice interactive, pe Valea Vinului, Pietrosu, Cascada Cailor, Izbucul Albastru al Izei, Fântâna lui Rățâfoi și Poteca caprei negre - Șaua Gagi. 
  • S-au organizat bianual acţiunile de evaluare a efectivelor de capre negre pe raza parcului, iar în anul 2006 au fost introduse 8 exemplare capre negre din Parcul Naţional Retezat şi din Parcul Natural Bucegi.
  • Au fost organizate acţiuni de patrulare pe raza parcului, în colaborare cu reprezentanţi ai Jandarmeriei Montane, Garda Forestieră Cluj, reprezentanți Salvamont.
  • Pentru asigurarea unui management adecvat, administraţia parcului a solicitat transferul unor construcţii în inventarul APNMR: Casa Laborator din Pietrosu (de la Muzeul Sighet), Cabana Iezer din căldarea Iezer (de la Ocolul Silvic Borşa), Cabana Iza de la Izbucul Albastru al Izei (de la Ocolul Silvic Dragomireşti), cabana Fântâna (de la Direcția Silvică Maramureș).
  • Au fost organizate şi desfăşurate numeroase acţiuni de conştientizare publică în localităţile limitrofe parcului, concursuri tematice cu elevii din comunităţi, tabere ecologice, acţiuni de ecologizare, expoziţii de fotografie.
  • A fost implementat proiectul „Participarea tinerilor la managementul Parcului Naţional Munţii Rodnei" finanţat de către Departamentul de Mediu, Alimentaţie şi Dezvoltare Rurală (DEFRA) al Marii Britanii, prin Iniţiativa Darwin, în parteneriat cu Universitatea Oxford, în perioada 2005-2008; RNP-Romsilva prin Direcţia Silvică Bistriţa a contribuit la cofinanţarea acestuia. Proiectul a reprezentat un model de relevanţă regională şi naţională, în cadrul acestuia desfaşurându-se o serie de activitaţi deosebit de importante atât pentru administraţia parcului, cât şi pentru comunitaţi şi elevi. Dintre activităţile cele mai importante enumerăm: elaborarea în mod participativ a primei versiuni a Planului de Management al PNMR, organizarea unor seminarii regionale, naţionale şi a unui simpozion internaţional, tabere ecologice, înfiinţarea cluburilor Darwin în 8 şcoli limitrofe parcului, activitaţi de cercetare şi monitorizare floră-faună din parc, conferinţe de presă, înfiinţarea Asociaţiei ECO RODNA (in scopul continuării activităților cu cluburile înființate în școli, accesarea de fonduri nerambursabile și după finalizarea proiectului Darwin), vizite în parcuri naţionale şi naturale din Slovacia, Ungaria şi Bulgaria, participarea la seminarii internaţionale, realizarea și editarea Ghidului speciilor comune din PNMR, autori Claudiu Iuşan şi Alina Szabo, in limbile română şi engleză, de asemenea au fost achiziţionate o serie de echipamente şi materiale care au contribuit în mod substanţial la completarea inventarului administraţiei.
  • Un deosebit aport la cunoaşterea biodiversităţii Munţilor Rodnei şi monitorizarea participativă a biodiversităţii locale cu ajutorul tinerilor, îl joacă Asociaţia ECO RODNA prin proiectele implementate:

1. Managementul participativ al rezervaţiei Bila-Lala din Munţii Rodnei, 2008-2010, finanţat de Ambasada Olandei în România.
2. Micii custozi - model de participare interactivă, 2009-2010, finanţat prin Programul Tineret în Acţiune, Iniţiative ale Tinerilor.
3. Cluburi ECO fără frontiere, 2009-2010, Programul Tineret în Acţiune, Schimburi de Tineri.
4. Prietenii Parcului Naţional Munţii Rodnei, Rompetrol, 2010.
5. Participarea tinerilor la inventarierea biodiversităţii forestiere din Parcul Naţional Munţii Rodnei, GEF SGP - Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare - Fondul Global de Mediu, Programul de Granturi Mici, 2010-2011.
6. Implicarea factorilor de interes local în managementul durabil al Rezervaţiei Biosferei Pietrosu Mare, Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European (SEE) - Fondul pentru Organizaţii Neguvernamentale, 2009-2010.
7. Reţea interactivă între şcoli, ONG-uri, muzee şi Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei, Academia ALfred Toepfer for Nature Conservation, 2008-2009.

  • Se colaborează cu universităţi din ţară şi străinătate, institute de cercetare, specialişti din diverse domenii de cercetare, care sprijină activitatea de monitorizare a biodiversiţatii parcului.
  • Angajaţii administraţiei au beneficiat în repetate rânduri de participări la simpozioane, seminarii, întruniri, cursuri, concursuri, instructaje, forumuri de discuţii, care au contribuit la perfecţionarea în diverse domenii de activitate: comunicare, management, cercetare, managementul turismului, operare GIS, IT.
  • Activităţile cele mai relevante ale administraţiei parcului au fost sistematic mediatizate în presa regională şi centrală, contribuind astfel atât la conştientizarea publicului larg, cât şi la diseminarea rezultatelor acţiunilor intreprinse.
  • Cheltuielile medii anuale asigurate de Regia Naţională a Pădurilor -Romsilva sunt de aproximativ 650 000 lei.

Înapoi pe index