Înscrieţi-vă la newsletter şi veţi fi la curent cu ultimele informaţii publicate.

Inchide

Trimite unui prieten

Istoric

Exportă PDF - Istoric Tipăreşte pagina - Istoric Trimite unui prieten - Istoric

Parcul Național Munții Rodnei înființat în anul 1932 prin Jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 1949/1932, reconfirmat prin Legea nr. 137/1995 și prin Legea nr. 5/2000 este arie protejată de interes național și internațional, fiind încadrat conform clasificării I.U.C.N. în categoria a II- a - Parc Național - Rezervație a Biosferei.
Parcul Național Munții Rodnei este al doilea parc național din țară, având o suprafață de 47.152 ha, din care 3.300 hectare au fost declarate Rezervație a Biosferei în anul 1979. Importanța acestei arii protejate se datorează atât geologiei și geomorfologiei munților, cât și prezenței a numeroase specii de faună și floră, endemite și relicte glaciare.

 

Majoritatea localităților situate în vecinătatea parcului sunt atestate documentar din secolele XIII-XV: Rodna, Moisei, Năsăud, Borșa, Rebra etc. Din punct de vedere etnografic se diferențiază două zone: Maramureșul la nord și Năsăudul la sud, zone ce conservă tradiții, obiceiuri străvechi și elemente de arhitectură tradițională.
În partea de sud a parcului se găsesc izvoare minerale cu proprietăți terapeutice (stațiunea Sângeorz Băi). Țara Maramureșului este renumită prin arta lemnului, vorbindu-se pe drept cuvânt de "civilizația lemnului": biserici de lemn, porți maramureșene, unelte de lemn etc. Folclorul și portul popular sunt de o frumusețe aparte. În zonele limitrofe ale parcului se practică transhumanța, ce confirmă sorgintea pastorală a poporului român.

 

Preocupările privind protejarea naturii, a florei şi faunei sălbatice au existat încă din perioada interbelică, şi au culminat în anul 1932, când 183 hectare de gol alpin din zona Pietrosu Mare au fost declarate Rezervaţie a Biosferei. Datorită importanţei şi frumuseţii particulare a cununei de pădure din jurul acesteia, în anul 1962 rezervaţia s-a extins la 2700 ha, iar în anul 1977 aceasta a ajuns la 3300 ha.
Momentul de referinţă în evoluţia acestei arii protejate o constituie atribuirea statutului cel mai important, respectiv declararea acestei suprafeţe de 3300 ha ca Rezervaţie a Biosferei la Paris, în anul 1979, de către Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţa şi Cultură - Programul Omul şi Biosfera (MAB-UNESCO). Această recunoaştere internaţională precum şi preocupările continue ale specialiştilor români (silvicultori, biologi, botanişti, entomologi, geografi, pedologi, ornitologi) au consolidat nucleul viitorului Parc Naţional Munţii Rodnei.


Renumitul botanist rodnean Florian Porcius şi-a adus o importantă contribuţie la cunoaşterea florei locale, constituind un pas important spre identificarea zonei ca fiind deosebit de importantă pentru conservarea biodiversităţii.
Ulterior au fost centralizate suprafeţele de păşuni şi păduri din masivul Munţilor Rodnei, care prezentau interes ştiinţific şi constituiau o resursă excepţională de biodiversitate, reprezentativă pentru zona Carpaţilor Orientali. Aceste date statistice au stat la baza Studiului de Fundamentare întocmit de cercetători şi specialişti din cadrul Institutului de Cercetări Biologice Cluj şi Bucureşti în perioada 1980-1985, care ulterior a fost aprobat de autoritatea publică centrală responsabilă pentru mediu.

 

Aceştia au fost „paşii" care au dus în final la înfiinţarea Parcul Naţional Munţii Rodnei (PNMR), o arie naturală protejată desemnată prin OM nr. 7/1990 şi confirmată prin Legea nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III a - zone protejate - cu statutul de parc naţional, pentru conservarea biodiversităţii şi a peisajului, protecţia speciilor rare şi valoroase, pentru promovarea şi încurajarea turismului, conştientizarea şi educarea publicului în spiritul ocrotirii naturii şi a valorilor sale, în suprafaţa totală de 47 152 ha, fiind al doilea ca mărime în categoria parcurilor naţionale din ţară.
Un deosebit eveniment, ce a contribuit la îmbunătăţirea managementului Rezervaţiei Biosferei, a fost organizat în vara 2010, respectiv simpozionul aniversar "Paşi spre viitorul Rezervaţiei Biosferei Munţii Rodnei" organizat în cadrul proiectului "Parcul Naţional Munţii Rodnei - 20 ani de existenţă" finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat Miercurea Ciuc, care a reunit reprezentanţi ai comunităţilor locale, Comitetului MaB UNESCO, Academia Română, ONG-uri, profesori, identificând o serie de obiective şi priorităţi în managementul Rezervaţiei Biosferei.


Conform clasificării Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN), fondată în anul 1948, Parcul Naţional Munţii Rodnei este încadrat în categoria a II-a, parc naţional - arie pentru conservarea ecosistemelor şi pentru recreere.
În anul 2007, parcul a fost desemnat SIT Natura 2000 (SCI - sit de importanţă comunitară şi SPA - sit de importanţă avifaunistică) pe o suprafaţă de 47 923 ha (la suprafaţa sitului s-a adăugat pe lângă cele 47 152 ha şi căldarea glaciară Gagi din partea Estică, în suprafaţă de 771 ha).


Începînd din data de 19 noiembrie 2014, APNMR a luat în administrare și situl de importanță comunitară ROSCI0125 Munții Rodnei (suprafața ROSCI0125 Munții Rodnei este de 47 923 ha, depășește suprafața PNMR cu  771 ha) și ROSPA0085 Munții Rodnei (suprafața ROSPA0085 Munții Rodnei este de 54 788 ha, care depășește suprafața PNMR cu 7636 ha).

 

PNMR este o arie protejată importantă, contribuind la conservarea biodiversităţii lanţului Carpatic, bogaţie inestimabilă la nivel European şi global, fapt subliniat şi de către Convenţia Carpatica a cărei stat membru este şi România. Această convenţie semnată în 2007 reprezintă un parteneriat între 7 ţări carpatice: Cehia, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Ucraina şi Ungaria şi promovează colaborarea între organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, institute de specialitate, factori de decizie, organizaţii de specialitate, experţi şi finanţatori internaţionali cu scopul de a proteja biodiversitatea unică a Carpaţilor şi de a facilita dezvoltarea durabilă în zonă. Reprezentantul României este președintele acestei Convenții Carpatice, ales pentru o perioadă de 4 ani.

Înapoi pe index